Tirul și plumbul

_{Acest articol are scopul informării de principiu. Nu sunt medic sau specialist în domeniu. Sunteți rugați să consultați materialele bibliografice de la final pentru mai multe informații.}

Plumbul și armele de foc au o istorie îngemănată încă de la început. Dacă primele proiectile folosite de primele tunuri erau din piatră, foarte repede s-a trecut la plumb și acest metal a rămas materialul preferat pentru fabricarea proiectilor până în ziua de azi.

Plumbul

Plumbul are o istore mult mai veche în civilizația umană. Fiind relativ abundent și ușor de prelucrat, el a fost folosit încă din antichitate. Romanii cămășuiau țevile apeductelor cu plumb. Existau numeroase ustensile și tacâmuri din plumb. Chiar și în perioade mai recente, la începutul secolului 20, plumbul se folosea la fabricarea vopselelor sau a țevilor. A fost folosit ca aditiv în benzină până sfarșitul anilor 80.

Dar plumbul este un element foarte nociv pentru corpul uman. A durat foarte mult timp până comunitatea medicală să observe efectele plumbului și să ia măsuri împotriva intoxicației cu plumb (https://en.wikipedia.org/wiki/Lead_poisoning). La începului anilor 1940, mai multe studii au arătat că și niveluri minuscule de plumb scad nivelul de inteligență al copiilor. În creier, plumbul perturbă funcționarea mitocondriilor neuronilor, făcând ca celulele să nu funcționeze normal. Pe scurt PLUMBUL E O TOXINĂ!

Efectele plumbului sunt mult mai severe la copii, fiindcă le afectează dezvoltarea și în plus se depune în oasele aflate în creștere și astfel rămâne în corp toată viața.

Efectele plumbului nu pot fi inversate, dar există tratamente medicale pentru scăderea nivelului de plumb din organism. Procedeul se numește chelare (cunoscută și ca chelatare sau chelatizare – https://ro.wikipedia.org/wiki/Chelare). Este o procedură care implică anumite riscuri și are efecte colaterale. De aceea se aplică doar în cazuri de nivele foarte ridicate de plumb în sânge.

Tirul

Tirul cu arme de foc, dar și cu arme neletare cu aer comprimat implică automat contactul trăgătorului cu plumb.

Plumbul este prezent în:

• Glonț (proiectil). Majoritatea muniției este fabricată din plumb. Asta pentru că plumbul este foarte maleabil, are o temperatură de topire mică, este ieftin și este foarte greu (având o densitate foarte mare). Din toate aceste motive, gloanțele și alicele sunt fabricate din plumb.
• Compusul din capsa de inițiere. Dacă la începuturi capsele se fabricau din fulminat de mercur (alt material extrem de toxic), astazi majoritatea capselor (primers) au ca material explozibil stifanat de plumb (lead styphnate) sau azida de plumb (lead azide) plus alti compusi ca sulfida de stibiu (antimony sulfide) și nitrat de bariu (barium nitrate).
• Peletul (alica) pentru armele cu aer comprimat. Acestea sunt fabricate din plumb aliat cu puțin stibiu.

Astfel un trăgător ia contact cu plumb când trage cu o armă din mai multe locuri:

• Baza glonțului de obicei nu este acoperită de cămașa de alamă, chiar și în cazul cartușelor FMJ. Pentru cartușele de calibru mic 5,56 – .22LR, proiectulul este doar plumb necămășuit deloc. Când gazele arse încinse rezultate din explozia încărcăturii de azvarlire iau contact cu plumbul de la baza glonțului, o parte din acest plumb se vaporizează și este împrăștiat în aer la gura țevii.
• Explozia compusului din capsa de inițiere face ca plumbul din compus să fie împrăștiat în aer în jurul camerei de explozie a țevii.
• Impactul glonțului cu ținta face, de cele mai multe ori, ca acesta să se dezintegreze și să împrăștie fragmente mai mici sau mai mari. Dacă ținta e din oțel, împăștierea este pe o rază foarte mare
• Peletul de plumb este manevrat cu mâna de catre trăgător cand este luat din cutie și introdus în arma cu aer comprimat. Acești peleți fabricați din plumb solid nu au nici un fel de strat protector, astfel că reziduri de plumb pot rămâne pe degete.
• Tuburile aruncate din armă au și ele urme de plumb rezultate din explozia capsei.

Tot legat de tir, dar cu un grad și mai mare de periculozitate este manevrarea țintelor sau mentenanța/curățenia poligoanelor. Personalul care se ocupă cu așa ceva este puternic expus la plumbul adunat pe și în jurul țintelor, plus praful ce conține plumb care se ridică în aer cu ocazia lucrarilor.

Plumbul poate fi transmis cu ușurință și altor membrii ai familiei. Deci riscul de contamirare pentru copii există și dacă ei nu merg în poligon, dar parintele nu are grijă și introduce plumb în mediul familial.

Mitigare

Pentru a evita intoxicația cu plumb, este bine ca toți cei ce merg la un poligon să ia regulat unele masuri de prevedere:

• Dacă e un poligon la interior (indoor), să se asigure că ventilația este pornită și că e corespunzătoare. Gazele rezultate din tragere pe aliniamentul de tragere ar trebui eliminate cât mai repede posibil.
• Folosire de cartușe FMJ sau și mai bine TFMJ – unde cămașa învăluie plumbul pe toate părțile.
• Folosire cartuse nonTox. Acestea au capse cu compuși fără plumb și bariu. Și chiar proiectile fără plumb.
• Folosire mască sau respirator atunci când tragi mai mult sau stai mult în poligon sau mergi la ținte. Mai ales instructorii din poligoanele acoperite ar trebui să poarte o protecție respiratorie.
• Dacă se poate, folosirea manușilor este benefică.
• A nu se consuma mâncare sau bautură în poligon. Riscul ca plumbul să ajungă în gura este foarte mare și absorpția plumbului în cavitatea bucală este imediată.
• Folosirea de haine speciale de poligon. Aceste haine și încălțăminte ar trebui folosite doar în poligon, date jos imediat ce se ajunge acasă, stocate separat de alte haine și spalate individual.
• Spălare pe mâini și pe față imediat ce se iese de pe aliniamentul de tragere, inclusiv suflat nasul pentru a elimina depunerile de acolo.
• Folosirea de substanțe speciale pentru îndepărtarea plumbului. Există sapunuri, șampoane și șervețele umede speciale care conțin ceva chimicale care dizlocă plumbul de pe piele și îl îndeparteaza. Cum ar fi LEAD-OFF, D-LEAD sau Military Soap.
• Duș după dezbrăcarea de hainele de poligon.
• Evitarea punerii de tuburi trase prin buzunare sau alte articole de vestimentație.
• Curățarea armelor în spații dedicate, nu pe masa din bucătărie.
• Testare regulară a nivelului de plumb din sânge.

Conculzii

Poate că aceste măsuri par excesive. Foarte mulți au tras toată viața fără să fie conștienți de pericolul sau chiar prezența plumbului.  Eu, după 5 ani de tir, mi-am făcut primul test de nivel al plumbului în sânge. A fost de 4 ori peste limita maxim admisă de 8.5 µg/dL

Alți câțiva colegi de poligon s-au testat și au avut și ei niveluri mărite.  Am întrebat mai multe persoane din lumea tirului, sportivi și foști sportivi, antrenori, instructori în poligon, și majoritatea nici nu erau conștienți de pericolul provocat de plumb. E drept că nici unul nu a avut simptome de intoxicație cu plumb.
Dar totuși, acest pericol e real. Pentru juniorii care practică tirul și pentru copiii noștri de acasă cărora le putem afecta viitorul, ar trebui ca noi, cei din comunitatea armelor din România, să fim măcar conștienți de pericolul plumbului și să luam măcar unele măsuri de prevedere.

Bibliografie

Majoritatea ideilor din acest articol au fost preluate din:

Ghidul CDC pentru intoxicația cu plumb:
https://www.atsdr.cdc.gov/csem/leadtoxicity/biologic_fate.html

https://theconversation.com/toxic-lead-can-stay-in-the-body-for-years-after-exposure-53607

Ghidul OSHA (Occupational Safety and Health Administration – o agenție a guvernului SUA) pentru poligoanele indoor:
https://www.osha.gov/sites/default/files/publications/OSHA3772.pdf

Ghidul EPA (Environmental Protection Agency – o agenție a guvernului SUA) pentru poligoanele outdoor:
https://www.epa.gov/sites/default/files/documents/epa_bmp.pdf

Ghidul CMP (Civilian Marksmanship Program USA) pentru poligoanele de aer comprimat:
https://thecmp.org/wp-content/uploads/LeadMgtGuide.pdf?ver=-09122017v2

Pamflet US Army:
https://www.army.mil/article/228869/avoid_bringing_lead_dust_home_from_firing_range_by_following_these_tips

Ghiduri guvernamentale de bune practici din Australia:
https://www.epa.vic.gov.au/about-epa/publications/1710
https://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/1983408048e186cca286a7f25a3eb7d6/Lead+and+your+health+fact+sheet+25+June+2015.pdf
https://metronorth.health.qld.gov.au/wp-content/uploads/2024/02/lead-and-shooting-guide.pdf

Ghidul de sustenabilitate ISSF:
https://backoffice.issf-sports.org/getfile.aspx?mod=docf&pane=1&inst=478&file=ISSF-Sustainability-Guidelines.pdf

Pamfletul de acțuni pregătitoare a centrului de tir pentru olimpiada Paris 2024:
https://backoffice.issf-sports.org/getfile.aspx?mod=docf&pane=1&inst=478&file=CNTS-LEAD.pdf

Vă sfătuiesc să citiți aceste articole (în engleză) pentru o mai bună înțelegere a problemei.