Actiunile armelor

Orice arma cu cartus cu incarcare pe la culata (breechloading in engleza) are un sistem de a introduce acel cartus pe teava, adica in camera de explozie. Termenul mai general de “actiune a unei arme” se refera la tot ansamblul de introducere, inchidere, explozie, extragere si ejectare.

Acțiunile sunt de multe tipuri, unele care au existat la doar câteva modele de arme si apoi uitate iar altele care se întâlnesc in foarte multe si diferite feluri de arme moderne. In general se împart in doua mari categorii: actiuni pentru arme cu o singura lovitura si actiuni pentru arme cu repetitie.

Actiunile armelor cu o singura lovitura sunt cele mai vechi si astăzi nu se mai întâlnesc decat foarte rar in arme cu teava ghintuita.


Actiunea Breechblock este cea mai veche si rudimentara dintre ele. Practic este un bloc de metal care se poate da la o parte pentru a introduce cartusul si apoi se pune la loc pentru a inchide camera de explozie. Si acest tip de actiune are mai multe variante:

  • Tilting block, sau bloc care se înclina: e un bloc de metal prins intr-un singur pivot in partea din spate care, cu ajutorul unei pârghii se lasa in jos pentru a introduce cartusul si apoi se ridica pentru a inchide. Cea mai cunoscuta arma cu acest mecanism este pusca Peabody
  • Falling block, sau bloc care cade: e un bloc de metal care aluneca in jos prin niste fante cu ajutorul unei pârghii. Cea mai cunoscuta arma cu acest mecanism este pusca Sharps.
  • Hinged block, sau block cu balamale: este prima actiune de incarcare prin spate si a fost folosita mai ales la convertirea armelor care se incarcau pe la gura tevii (muzzleloaders in engleza). Se taia partea din spate a tevii, se punea o balama si o bucata de metal si gata conversia. Una din cele mai populare conversii de acest tip a fost pusca Springfield model 1873.
  • Rolling block, sau bloc care ruleaza: blocul aici are forma unei părți dintr-un cilindru care pivoteaza in jurul axei proprii cand este operat cu pârghia de rigoare. Acest sistem a fost folosit mai ales de Remington la sfarsitul secolului 19.

Un tip de actiune pentru arme cu o singura lovitura care este folosit si astazi este break action, sau arma cu frangere. Acest tip de actiune este foarte popular la pustile de vanatoare cu teava lisa (shotguns). In acest sistem, intre teava si mecanismul de dare a focului exista o balama care permite ca arma sa se franga si astfel camera de explozie sa fie expusa. Cartușele se introduc direct in camera si apoi arma se inchide la loc. In general acest tip de arma are doua sau mai multe tevi in diferite configurații (suprapuse, juxtapuse, etc).


Bolt action, sau actiune cu inchizator, este in general asociata cu armele cu repetitie, dar au existat si arme cu un singur foc cu aceasta actiune, incepand cu chiar prima pusca militara cu incarcare pe la culata, pusca cu ac Dreyse din 1841. Astazi acest tip de actiune este foarte raspandit la carabinele de vânătoare, dar mai exista si arme cu un singur foc bolt action, de exemplu pustile de tir olimpic.

Actiune cu inchizator consta intr-un bloc de metal operat manual care culiseaza inapoi pentru a expune camera de explozie si de a extrage si ejecta tubul, iar apoi culiseaza inainte pentru a introduce noul cartus pe teava si, printr-o miscare de rotatie la capatul cursei, de a inchide camera de explozie.

Acestea sunt cele mai importante actiuni pentru arme cu o singura lovitura. Mai exista si altele dar sunt foarte rare si exotice.


Actiunile pentru armele cu repetitie sunt si ele impartite in doua subcategorii: cele actionate manual si cele actionate automat.

Manual

Prima din actiunile manuale este revolverul. In acest sistem, un cilindru care conține mai multe camere de explozie in care sunt introduse cartusele, se roteste pentru a alinia pe rând cate o camera cu țeava. Este un sistem folosit in special la arme scurte cum ar fi revolverele Colt. Acest sistem nu este practic pentru arme lungi deoarece exista un mic spațiu intre cilindru si țeavă pe unde ies gaze incinse. Armele lungi fiind folosite cu doua maini, mana ajutătoare trebuie pusa mai in fata, ceea ce o expuse la gazele scapate si exista riscuri mari de accidentare.

Foarte multe arme cu repetitie manuale si chiar automate folosesc deja amintitul sistem bolt action. Este identic cu sistemul de la armele cu o singura lovitura, diferenta fiind ca inchizatorul preia singur un cartus din incarcatorul situat de obicei sub inchizator si il introduce pe teava. Sunt nenumarate pusti cu acest sistem folosite in primul si al doilea razboi mondial, dar as vrea sa numesc pusca Mauser 98 si varianta ei Kar98k care este probabil varful acestui sistem, fiind folosita din 1898 pana in zilele noastre.

Pump action, sau actiunea pompa, este un sistem prin care manerul din fata a armei este culisat inainte si inapoi pentru a extrage tubul folosit si a introduce un cartus nou pe teava. Acest gen de actiune este inalnit in special la shotguns. Cel mai faimos exemplu fiind Winchester M1897.

Level action, sau actiunea cu levier, este un sistem prin care o parghie aflata in spatele tragaciului este actionata pentru a extrage tubul folosit si a introduce un cartus nou pe teava. A fost folosit in special in westul salbatic, cu pusca Winchester 1866.

Mai exista o mulțime de alte sisteme interesante sau ciudate, dar cele prezentate sunt cele mai importante.

(Semi)Automat

Si actiunile pentru armele cu repetitie actionate automat au, la randul lor, mai multe subcategorii: operate de blowback, operate de recul si operate de gaz. Toate aceste sisteme au la baza sistemul bolt action, dar inchizatorul in loc sa fie actionat manual, este actionat automat de diferite mecanisme interne ale armei.

Blowback, in traducere aproximativa, suflu inapoi, este un sistem de actionare care se bazeaza pe energia exploziei care actioneaza direct inchizatorul (oficial se numeste “reculul liber al inchizatorului“). Acesta nu este blocat in camera de explozie ci se bazeaza doar pe presiunea arcului pentru a sta inchis, si pe inertie pentru a rezista fortelor ce vor sa-l deschida. De aceea acest sistem este folosit doar cu munitie de putere scazuta. O caracteistica de baza a acestui sistem este ca teava este fixa – nu se misca deloc si in general este corp comun cu cadrul armei. Acest sistem este folosit un multe pistoale de calibru redus, de exemplu pistolul Carpati.

Exista si alte sisteme de blowback in care un mecanism intarzie sau incetineste miscarea in spate a inchizatorului, ceea ce permite folosirea de munitie ceva mai puternica. Acest sistem se numeste delayed blowback, sau blowback intarziat. Sunt mai multe variante alte sistemului cum ar fi: lever-delayed blowback – blowback intarziat de o parghie – folosit in FAMAS de exemplu, roller-delayed blowback – blowback intarziat de un tambur – folosit in MP5, gas-delayed blowback –  blowback intarziat de gaz – folosit in HK P7, toggle-delayed blowback – blowback intarziat de un brat – folosit in Luger P08.

O alta varianta mai ciudata a sistemului blowback, este sistemul blowforward. Aici, in loc ca teava sa fie fixa si sa se miste inchizatorul, se misca teava inainte si culata e fixa. Doar cateva pistoale au fost construite in acest sistem la inceputul secolului 20, cum ar fi Schwarzlose Model 1908.

Urmatorul sistem este actiunea operata de recul (“reculul scurt al tevii si lung al inchizatorului”). Si aici se foloseste tot energia exploziei, dar teava nu mai este fixa, ci culiseaza inainte si inapoi, iar inchizatorul este blocat in camera de explozie. Dupa explozie, miscarea inapoi impreuna atat a tevii cat si a inchizatorului, deblocheaza pe acesta din urma care continua cursa inapoi pe cand teava de opreste dupa o scurta distanta. Aceasta cursa cu camera inca inchisa permite ca sa fie posibile presiuni mai mari si deci munitie mai puternica. Majoritatea pistoalelor semiautomate folosesc aceasta actiune: M1911, Browning Hi-Power, Glock.

Si ultimul sistem prezentat este actiunea operata de gaz. Si aici avem trei variante: cu piston lung, cu piston scurt si cu impingere directa. In toate cazurile se foloseste gazul rezultat din explozia încărcăturii din cartus care impinge glontul pe teava. Undeva spre partea din fata a tevii, se face o mica gaura prin care o parte din acest gaz iese intr-un sistem de captare care apoi actioneaza inchizatorul. In cazul pistonului lung, gazul impinge un piston care parcurge toata distanta pana la inchizator si este de multe ori atasat acestuia; in cazul pistonului scurt, gazul impinge un piston care parcurge o distanta mai scurta;  iar in cazul impingerii directe gazul ajunge pana la inchizator. Majoritatea pustilor automate folosesc sistemul de actiune cu gaz. De exemplu, sistemul cu piston lung e folosit de AK47, sistemul cu piston scurt e folosit de HK G36 iar sistemul cu impingere directa e folosit de AR15.

Mai multe informatii in limba engelza gasiti aici.

Articole similare:
Tipuri alimentare cu cartus a unei arme
Istoria armelor de foc
Legea 295/2004: cine ce ARME DE FOC are voie sa detina in Romania
Roadmap: pasii necesari de la ZERO la prima ARMA DE FOC

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Website Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: