Baioneta ZB

Acesta este un material video de prezentare a baionetei vz.24 sau baionetei ZB cum i se mai zice pe la noi. Am prezentat deja pusca ZB din dotarea armateri romane in al doilea razboi mondial.

O baionetă este o armă albă pentru lupta corp la corp în formă de cuțit sau pumnal concepută să fie montată pe gura țevii puștii.

Orice pusca aflata in dotarea armatei era insotita obligatoriu de baioneta aferenta. Practic baioneta era considerat un accesoriu al pustii si trebuia purtata intotdeauna de soldat. Ea se purta intr-un port baioneta din piele (frog in engleza) care se fixa pe centura. 

Cand Zbrojovka Brno a inceput sa fabrice arme copiate dupa Gewehr 98, au pastrat productia baionetei produsa inainte, pe cand fabrica era Atelierul de Artilerie a imperiului austro-ungar, si producea baioneta M1895 pentru pusca armatei austro-ungare Mannlicher M1895. Astfel, baioneta pentru prima arma produsa de ZB, VZ.22, o pusca lunga, era aproape identica cu M1895, cu o lama de 25cm. Pentru modelul urmator, VZ.23, care era o pusca scurta, ZB a produs o baioneta cu o lama de 40cm, pentru a pastra acceasi lungime totala cu modelul anterior. Dar armata cehoslovaca a indicat ca era prea lunga, asa ca pentru modelul final vz.24, baioneta are o lama de 30cm. 

O alta particularitate ce s-a pastrat de la baioneta austriaca M1895, era taisul inversat. Spre diferenta de majoritatea celorlalte baionete din lume, M1895 si VZ.24 au lama in partea cealalta – adica in sus fata de cum se monteaza pe pusca. Se vede si dupa maner, care are o parte profilata unde vin degetele, ca taisul vine in sus – contrar cu orice alt cutit.

Acest aranjament este oarecum logic, pentru ca e mai usor, dupa infigerea baionetei in inamic, sa tai “in sus” folosind mana stanga ca pivot si mana dreapta ca parghie, decat invers, sa tai “in jos” cand doar apesi cu mana stanga.

Baioneta e tipica perioadei: are o teaca metalica cu un varf sferic si cu o gaica de fixare in port baioneta. Lama are tais doar pe o parte si un varf ascutit. Garda (handguard in engleza) este destul de groasa si are un inel de fixare pentru teava pustii. Manerul are 2 plasele din lemn fixate cu 2 suruburi. Piulitele aceste suruburi sunt mai speciale si deci greu de desfacut. 

In partea din spate este sistemul de fixare pe arma, cu o piedica actionata de un buton. Tot in maciulia manerului este si gaura pentru unde intra nutul de fixare pe pusca si gaura canalului unde intra vergeaua de curatare.

Un alt mic detaliu pe maner este o mica fanta de scurgere. Aceasta comunica cu canalul intern unde intra vergeaua si permite ca sa iasa eventualele lichide sau murdarie care a intrat pe canal.

ZB a fabricat multe baionete, si pentru armata cehoslovaca si pentru multele contracte de export. In general, cele pentru armata ceha au marcajul CSZ pe ricasso (partea lamei de sub garda), pe cand cele de export au un Z intr-un cerc in acel loc.

Baioneta vz.24 a fost fabricata din 1924 pana in 1940, apoi fabrica a produs baionete de Kar.98 pentru germani, iar productia a fost reluata in 1946 pentru armata cehoslovaca pana in 1950. O baioneta vz.24 se potriveste pe un Kar.98 si invers.

Baionetele romanesti ar trebui sa aiba pe gaica tecei un Z in cerc si marcajul de acceptanta CM, iar pe baioneta, Z-ul pe ricasso, si CM pe lateralul manerului. Pe partea din spate este un numar de serie, care ar trebui sa se potriveasca cu pusca aferenta. 

Mai exista un alt marcaj gasit doar pe unele baionete romanesti: doua capete de cal incrucisate cu un punct la mijloc. Acesta este un marcaj al fabricii Copsa Mica – Cugir si indica ca, sau acea baioneta a fost fabricata in Romania sau ca a fost reconditionata in Romania. Sursele pe care le-am putut gasit sunt putine si neclare.

Exista si baionete cu marcaje ale armatei cehe sau slovace care au si marcajele romanesti. Semn ca unele baionete deja produse pentru alte armate au fost redirectionate catre Romania. 

Baioneta mea nu e din pacate din contractul romanesc. Nu are nici un marcaj pe teaca. Pe ricasso are CSZ peste N si pe laterala manerului are poansonul de acceptanta a armatei cehoslovace: E3 urmat de un leu si anul de fabricatie 38.  Pe partea din spate are un numar de serie, care nu corespunde cu formatul romanesc.

Se poate vedea ca gaica de prindere a teci a fost reparata la un moment dat. Port baioneta este de fabricatie romaneasca post-belica si are doar un 33 stantat pe spate. Nu am introdus teaca in port baioneta pentru ca aproape sigur e foarte greu de scos dupa aceea. 

O intamplare interesanta cu aceasta baioneta: dupa ce am achizitionat si pusca, am incercat sa fixez baioneta, dar nu intra vergeaua. Canalul din maner era infundat. Credeam ca e doar mizerie intarita, si m-am chinuit ceva pana am reusit sa eliberez canalul. Dar nu era mizerie, era o bucata de carpa de curatare pe care cineva a reusit sa o indese in manerul baionetei. Dupa cum arata, carpa asta e foarte veche. Poate chiar din razboi.

Baioneta vz.24 este destul de comuna in Romania, fiind un suvenir al multor soldati intorsi de pe front. De asemenea, fiind o recliva din razboi dar care nu necesita permis de port arma, este colectionata de multi pasionati de istorie militara.

Articole similare:
– Prezentare Pusca ZB, model 1924
– Tipuri alimentare cu cartus a unei arme
– Prezentare pistol: Luger / Parabellum / P.08
– Calibre si cartuse (introducere)
– Istoria armelor de foc
– Legea 295/2004: cine ce ARME DE FOC are voie sa detina in Romania
– Roadmap: pasii necesari de la ZERO la prima ARMA DE FOC